Mai sunt câteva ore până începe cea mai importantă conferință internațională de securitate, Munich Security Conference – MSC, eveniment major pentru lumea inițiaților în relații internaționale.
La fel de așteptat ca evenimentul similar de anul trecut, din aceleași motive, dar cu nuanțe și detalii mai clare, conferința din 2026 va avea o participare la nivelul așteptat, de înalți oficiali de pe întreg mapamondul.
De ce este importantă această conferință?
MSC este cel mai important forum informal global dedicat securității și apărării. Nu adoptă decizii juridice obligatorii (nu este NATO, ONU sau UE), dar are trei funcții esențiale. Prima, este cea de platformă strategică de dialog, sau de platformă de dialog la nivel înalt, deoarece reunește șefi de stat, miniștri ai apărării și externelor, lideri NATO/UE, think-tank-uri și industrie.
În al doilea rând, este un barometru geopolitic anual, deoarece indică tendințele de putere și riscurile globale (multipolaritate, competiție sistemică, revizionism). Raportul MSC publicat înaintea conferinței indică aceste tendințe și deschide temele principale pentru discuții.
În al treilea rând, dar nu mai puțin important (unii spun că este primul argument al importanței conferinței!) oferă spațiu pentru negocieri informale („diplomație de culoar”). Multe întâlniri bilaterale importante au loc în contextul conferinței, chiar dacă nu sunt anunțate formal.
Ce relevanță are pentru România?
Pentru un stat ca România, interesat de securitatea din Sud-Estul Europei, viitorul și rolul NATO, relația transatlantică, soluțiile europene la incertitudinea abordării transatlantice, MSC este relevantă deoarece ar putea anticipa direcția doctrinară NATO, în condițiile în care la reuniunile Consiliului Nord-Atlantic (NAC), la nivel de miniștri de externe și ai apărării, SUA nu a participat cu titularii funcțiilor de Secretar de Stat sau Secretar de Război. Am putea să aflăm care este nivelul de angajament american, în discuții informale, dincolo de ce este comunicat public. Am putea afla care sunt intențiile pentru viitorul sprijin pentru Ucraina, din semnalele care vor fi transmise public, dar și din discuțiile de pe hol, am putea identifica soluții fructificând oportunitățile rezultate din prioritățile industriei europene de apărare, unde ar trebui să ne integrăm.
Cum privește SUA MSC 2026?
La Munich Security Conference 2025, vicepreședintele american JD Vance a transmis un mesaj interpretat pe scară largă ca semnal de avertizare strategică către Uniunea Europeană. Ulterior, acest mesaj s-a concretizat în acțiuni ale actualei administrații americane, precum și în documente importante, cu impact la nivel global, strategiile de securitate și de apărare – NSS 2025 și NDS 2026. Ceea ce părea un mesaj de circumstanță, s-a dovedit linie de conduită în abordarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Tensiunile dintre Administrația Trump și Uniunea Europeană sunt la cel mai înalt nivel după prezentarea faimosului Raport Comisiei deJustiție a Camerei Reprezentanților din SUA (februarie 2026) în care UE este tratată ca o amenințare la valorile promovate de actuala administrație.
Președintele Trump a participat la Forumul Economic de la Davos, pe care l-a considerat mai important, concretizând percepția generală privind interesul predominant economic, securitatea fiind în planul secund al preocupărilor sale. Securitatea revine în atenția președintelui american doar când este relaționată cu obsesia sa, Premiul Nobel pentru pace. Cele două înfrângeri de etapă, în privința Groenlandei și a Consiliului pentru Pace au crescut disconfortul pentru discuții cu liderii europeni.
Eșecul inițiativei sale privind Board of Peace l-a determinat să organizeze o nouă reuniune, decalată cu o săptămână de MSC, iar vicepreședintele Vance a fost trimis într-un turneu de promovare a inițiativei, din care rezultă că prioritatea relațiilor de prietenie ale SUA ar fi marcată substanțial de participarea la această inițiativă. Președintele Trump vrea o clarificare a relațiilor SUA cu celelalte state, în sensul că acele state care nu sunt de partea sa, sunt considerate împotriva dorințelor sale, adică opuse intereselor Statelor Unite. Personalizarea relațiilor internaționale a atins alt nivel, după prima etapă, în care a promovat relațiile cu unele state funcție de simpatia sa față de liderii statelor respective.
La MSC 2026, din partea SUA va participa Secretarul de Stat, Marco Rubio, care menține mesajul de interes pentru SUA privind securitatea internațională, dar la nivel secundar față de relațiile economice. Va mai fi și o delegație de congresmeni (din ambele partide), care vor interacționa cu liderii europeni și asiatici, probabil pentru a afla mai bine starea de spirit.
În oglindă, la eveniment va participa ministrul afacerilor externe al R. P. Chineze, Wang Yi, cu deosebirea că acesta are o poziție importantă și pe linie de partid, fiind Director al Biroului Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe al Partidului Comunist Chinez. Probabil că nivelul participării nu a fost stabilit doar după aflarea nivelului de participare la nivelul delegației americane, dar ar putea să existe o legătură.
Ce lideri politici și diplomați sunt confirmați / așteptați?
Conferința va avea o reprezentare extrem de largă, cu peste 1.000 de participanți din peste 115 țări, inclusiv aproximativ 60 de șefi de stat și guvern.
Sunt confirmați și așteptați: Friedrich Merz – Cancelarul Germaniei, care va ține discursul de deschidere și va prezenta orientările politicii externe germane (reprezentant al țării gazdă), Keir Starmer – Prim-ministrul Regatului Unit, Emmanuel Macron – Președintele Franței, care a transmis un mesaj foarte dur, de atenționare față de pericolul pentru relația trans-atlantică generat de președintele Trump, lideri ai organizațiilor internaționale – de exemplu din UE, NATO, ONU, ASEAN, Volodymyr Zelensky – Președintele Ucrainei este așteptat să participe, în contextul războiului și sprijinului continuu. Liderii europeni au cote scăzute de încredere în propriile state, dar sunt activi în relațiile internaționale, ceea ce ar putea induce o undă de neîncredere în seriozitatea demersurilor lor sau a sprijinului popular pentru mesajele pe care le vor transmite. Aici este o mare dilemă, care poate să dea câștig de cauză mișcărilor suveraniste, influențate sau inspirate de MAGA.
Așa cum spuneam, Statele Unite vor fi reprezentate de Marco Rubio – Secretarul de Stat al SUA, care va conduce delegația americană la MSC 2026, din care vor face parte zeci de membri ai Congresului SUA (Republicani și Democrați), pentru a menține dialogul transatlantic. China va fi reprezentată de ministrul afacerilor externe, dar și de alți delegați, care vor tatona intențiile europenilor, bulversați de politica externă a președintelui Trump.
La ce nivel participă România?
Până acum nu este clar cine va conduce delegația României, este posibil să fie o participare similară cu cea de la Davos, adică miniștrii apărării și de externe, (nivel de vice-prim ministru?), consilier prezidențial pentru securitate, dar nu a fost dat un comunicat oficial, deocamdată.
România ar putea să înțeleagă mai bine realitatea internațională, care sunt viziunile și direcțiile pe care le vor urma statele europene, Uniunea Europeană, ce intenții au statele membre BRICS, ce alternative pot fi identificate în situația escaladării tensiunilor cu administrația americană sau în ce mod se pot reface relațiile trans-atlantice, la ce ne putem aștepta la viitorul summit NATO, deoarece va exista cel puțin un mesaj oficial privind relațiile transatlantice și rolul SUA în securitatea europeană, dar vor fi și discuții informale, foarte importante, am putea să avem clarificări despre angajamentul NATO în fața provocărilor globale, dacă vom avea consolidarea cooperării între state UE pentru apărare și tehnologie, care este nucleul acestei inițiative, cum se va poziționa față de SUA, se pot afla intenții și posibile abordări ale securității regionale din discuții privind crizele regionale și soluții operative.
MSC 2026 vine într-un moment în care comunitatea internațională caută coerență strategică într-o lume tot mai fragmentată.
Conferința vine după un an în care tonul transatlantic s-a tensionat (inclusiv discursul din 2025 al vicepreședintelui american), iar MSC 2026 este privită ca un test al determinării SUA de a menține angajamentul în Europa – cu discursuri și declarații anticipate în acest sens. Din mesajele date de președintele Macron și cancelarul Mertz, relația trans-atlantică este în pericol real, iar viitorii trei ani sunt deosebit de complicați, cu un mare pericol venit dinspre președintele Trump.
Sunt așteptate discuții aprinse, pe tema securității europene și a viitorului NATO, cu referiri la autonomia strategică a UE, se va mai discuta despre tehnologie, cyber și apărare cibernetică, Inteligența Artificială și controlul performanțelor acesteia, vor fi abordate conflictele regionale și stabilizarea, cu accent pe conflictul din Ucraina, alte probleme cooperare internațională și ordine globală, specifice intereselor fiecărei delegații participante. Toate acestea sunt pe agenda de discuție pre-conferință, așa cum au fost transmise prin Raportul prezentat de organizatori.
Posibil să vedem mesaje intransigente, fără mănuși, dar este posibil să asistăm și la o abordare inteligentă, prin care liderii europeni să își propună atragerea simpatiei și captarea opiniei publice americane, singura în măsură să schimbe actuala atitudine a președintelui Trump.
Conferința are loc la Hotel Bayerischer Hof, München – scena tradițională a MSC de decenii, în perioada 13-15 februarie 2026 și include sesiuni publice, întâlniri private și dialoguri bilaterale cruciale pentru diplomația globală.
Valurile care vor rezulta în urma conferinței vor fi resimțite în reuniunile formale ale organizațiilor internaționale, ala Alianței Nord-Atlantice, precum și în conflictele actuale sau iminente.
Participarea Președintelui României la Munchen nu ar însemna o incompatibilitate cu participarea la Washington, dar participarea la unul dintre evenimente și absența de la celălalt ar fi un mesaj indubitabil. Neparticiparea la niciunul dintre evenimente înseamnă doar absență, lipsă de viziune sau o gravă incertitudine.
Ce înseamnă reuniunea de la Washington?
Board of Pace („Consiliul pentru Pace”) este inițiativa internațională promovată de Donald Trump Pe 19 februarie 2026 este programată la Washington, DC, întâlnirea inaugurală, prima reuniune de lucru a Boardului pentru Pace. Aceasta se va desfășura la Institutul American pentru Pace din Washington, D.C., institut creat în 1984, care nu a avut nicio contribuție la lansarea inițiativei. Modul de constituire a acestei instituții, propusă de ONU, este original, tipic președintelui Trump, ca un board de multinațională, cu contribuții financiare (acțiuni?), participarea diferențiată funcție de implicarea financiară, cu o cartă (statut) care are principii diferite de cele ale Cartei ONU. S-ar putea spune că este modul în care președintele Trump vede redefinirea relațiilor internaționale și a organizațiilor de securitate globală.
Scopul acestei întâlniri este în principal strângerea de fonduri pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și coordonarea inițiativelor de pace asociate planului respectiv. Pentru atragerea a cât mai multe state, vicepreședintele Vance este într-un turneu de promovare, cu întâlniri spectaculoase cu liderii statelor care au confirmat deja participarea.
Lipsa de implicare, reacțiile ostile ale liderilor europeni au determinat reacții pe măsură din partea actualei administrații americane. Relația trans-atlantică este în mare pericol, iar cele două evenimente internaționale din luna februarie vor aduce mai multe lămuriri privind viitorul acesteia.
Așadar, Munchen sau Washington? Sau, poate, o drumeție?
Recomandari 