Dronele și doborârea lor

Mijloacele de luptă dirijate de la distanță, cunoscute publicului larg sub denumirea generică de drone, au devenit din ce în ce mai importante pe câmpul de luptă. Ieri am aflat că a avut loc de curând și prima bătălie a dronelor, (ceea ce părea imaginație deviantă, a devenit realitate), iar perspectivele sunt copleșitoare.

Subiectul utilizării acestor mijloace în luptă nu este nou, o demonstrează teza de doctorat a generalului-maior Adrian Ciolponea, ofițer de forțe pentru operații speciale, care a ales această temă în 2020, înainte ca agresiunea Rusiei să dea posibilitatea ucrainenilor să pună în valoare importanța dronelor.

Sub îndrumarea generalului de brigadă (r), profesor universitar Ghiță Bîrsan, actualul SACT REPEUR a realizat un studiu care demonstrează că subiectul nu este străin militarilor români, există cercetare în domeniu, sunt căutate și identificate soluții pentru utilizarea în luptă a mijloacelor fără om la bord, precum și pentru contracararea acestora. Complexitatea subiectului este relevată de studiul amplu, inclusiv preluarea exemplelor din teren (studiu de caz Ucraina), cu accent pe soluțiile de contracarare a roiurilor de drone, cele mai periculoase dezvoltări identificate de autor.

Întâmplător, subiectul anihilării dronelor rusești care intră în spațiul aerian al României este readus în atenția publică prin articole și comentarii mai mult sau mai puțin avizate, pe fondul bâlbelor sau comunicării deficitare a instituțiilor responsabile.

La început a fost invocată lipsa unei legi, apoi lipsa de responsabilitate, ca în final să descoperim că nu avem mijloacele adecvate sau rata de succes nu este suficient de mare pentru a readuce sentimentul de siguranță celor care locuiesc în Dobrogea sau în Sudul Moldovei.

Am explicat de câteva ori public de ce este atât de dificil de doborât o dronă cu avioane de luptă, de ce trebuie să fie căutate alte soluții, precum și o parte din aceste soluții.

Vulnerabilitățile în fața dronelor sau avantajele folosirii dronelor sunt excelent descrise în teza generalului-maior Ciolponea, iar asta ne dă siguranța că în discuțiile la nivel înalt din NATO, reprezentantul României pe cea mai înaltă poziție a Comandamentului Aliat pentru Transformare din Europa înțelege subiectul și este pregătit pentru identificarea de soluții corecte și eficiente.

Deocamdată, nu putem vorbi de lecții învățate din conflictul din Ucraina, deoarece avem puține modificări în manuale, doctrine, sau proceduri de luptă, dar e bine să se știe că la nivelul NATO există expertiză, se pregătesc soluții, iar operația de apărare a statelor din Estul Alianței, Eastern Sentry, anunțată de SACEUR, generalul Alexus G. Grynkewich, este bine gândită și va reuși să contracareze amenințările generate de prezența dronelor rusești în spațiul aerian al acestor state.

Eastern Sentry este un concept operațional NATO relativ nou, discutat în mediile de planificare militară după 2023–2024, care vizează consolidarea sistemului de avertizare timpurie, supraveghere și apărare integrată pe flancul estic al Alianței. El a apărut ca răspuns la războiul declanșat de Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și la necesitatea de a trece de la „descurajarea prin prezență”, la „descurajarea prin opunere/interzicere”.

Ideea centrală a proiectului este crearea unui sistem integrat de senzori, radare, apărare aeriană și comandă-control pe întreg flancul estic NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Obiectivul este detectarea foarte rapidă a rachetelor, dronelor, aeronavelor și altor amenințări, transmiterea instantanee a datelor către centrele de comandă NATO pentru declanșarea rapidă a interceptării și angajării/distrugerii dronelor.

Practic, este un fel de scut de senzori și apărare aeriană al NATO în Europa de Est.

Principalul element ale Eastern Sentry constă în rețeaua extinsă de senzori și radare, care ar trebui să se bazeze peradare AESA moderne, radare cu vedere dincolo de orizont și senzori pasivi, integrați cu senzori aerieni (AWACS, drone), pentru o imagine cât mai detaliată a oricărei modificări produse, identificarea oricărui intrus sau amenințări, inclusiv gradul de risc..

Sistemul se dorește a fi integrat în arhitectura NATO Integrated Air and Missile Defence (IAMD).

Deoarece utilizarea aeronavelor de luptă s-a demonstrat insuficientă și cu limitări acționale care pun sub semnul întrebării eficiența lor în distrugerea dronelor mici, se caută alte soluții de contracarare, de la mijloace radioelectronice, la rachete antiaeriene cu baza la sol, complementare cu sisteme dedicate de contracarare a mijloacelor UAV (contra-drone).

În scopul integrarea apărării antiaeriene și antirachetă, Eastern Sentry conectează sisteme PATRIOT (cu rază mare și medie), cu sisteme NASAMS (cu rază medie), precum și sisteme Aegis Ashore (ex. în România și Polonia). Realitatea a demonstrat necesitatea integrării și a sistemelor cu rază mică (SHORAD), poziționate pentru apărarea nemijlocită a obiectivelor.

Scopul este ca datele radar să fie partajate în timp real către sistemul cu cea mai bună șansă de angajare/doborâre, cu creșterea probabilității de doborâre către 1.

Operația presupune comandă și control multinațional, la nivel aliat, coordonarea ar urma să fie făcută de comandamentele întrunite aliate JFC NATO de la Napoli și Brunssum, prin centre regionale de comandă aeriană.

Eastern Sentry acordă o atenție special supravegherii Mării Negre și Baltice, a coridorului Baltic – Polonia către Kaliningrad, dar și din Marea Neagră, pentru România, Bulgaria și Crimeea.

Sunt implicate Finlanda, Polonia, Țările Baltice, Bulgaria și România, în timp ce Statele Unite rămân furnizorul principal de tehnologie și arhitectură C4ISR.

Pentru România, proiectul presupune consolidarea supravegherii aeriene (achiziția și operaționalizarea radarelor AESA), dezvoltarea unei rețele regionale de senzori pentru Marea Neagră, posibila implicare industrială în modernizarea radarelor (ex. TPS-77), sisteme contra-UAV, integrarea completă a sistemelor PATRIOT, noi sisteme de rachete cu rază medie și integrarea sistemelor SHORAD.

România este importantă deoarece controlează unul dintre principalele puncte de observare ale spațiului aerian din regiunea Mării Negre. Radare dispuse în Dobrogea pot furniza informațiile necesare privind orice mișcare în spațiul aerian până în Crimeea.

Ce diferențiază Eastern Sentry de alte inițiative NATO?

Nu este doar o desfășurare de trupe, presupune o arhitectură tehnologică integrate, axată pe Supraveghere-Recunoaștere-Informații (ISR) și apărarea aeriană și antiaeriană pe tot flancul estic, împotriva oricărui mijloc (rachetă balistică sau de croazieră, aeronavă cu sau fără pilor, proiectil artileristic).

În termeni strategici, este comparabil și ar putea fi numit Iron Dome regional NATO, dar bazat pe sisteme diferite și distribuite.