O vizită pregătită cu mare atenție de către ambele părți, grandioasă spre opulență, cu interese diferite pentru Rusia și pentru China, care a devoalat noul lider al BRICS
Rusia independentă părea tot mai apropiată de comunitatea occidentală, după desființarea Uniunii Sovietice, relație formalizată cu NATO în 1991, odată cu sesiunea inaugurală a Consiliului Cooperării Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic). In 27 mai 1997 a fost încheiat la Paris “Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”[i]. După 2006, odată cu consolidarea puterii lui Putin, Rusia a devenit mai sensibilă la extinderea NATO, iar în 2007, la Conferința pentru securitate internațională de la Munchen, Putin a dat un mesaj de avertizare privind limitele acceptate ale extinderii. Guvernele pro-occidentale din Ucraina, Georgia și Republica Moldova își exprimaseră dorința de a urma România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și Țările Baltice în procesul de aderare, iar NATO pregătea anunțul foilor de parcurs pentru summit-ul de la București, din aprilie 2008.
După tentativele de extindere a Uniunii Europene sau/și NATO din anii 2008-2014 cu Georgia, Moldova și Ucraina, reacțiile lui Putin au fost violente, inclusiv prin violarea integrității teritoriale a Georgiei și Ucrainei, în numele comunității ruse din aceste țări.
Agresiunea împotriva Ucrainei din 2022 și războiul sângeros care pare că nu se va încheia prea curând au determinat izolarea și sancționarea economică a Rusiei de către comunitatea occidentală. Ca urmare, Putin a căutat soluții pentru a supraviețui sancțiunilor și pentru a demonstra propriilor cetățeni că nu sunt izolați, că Occidentul, reprezentat de NATO și SUA , este vinovat, că războiul este cauzat și întreținut de acesta.
China – încă sub impactul COVID, este a doua putere economică a lumii și cu ambiții de putere globală. „Reorientarea atenției” SUA către Asia-Pacific din perioada Obama trata China ca putere regională, un actor important, dar nu de nivelul SUA, de nivel global. Strategia de Securitate Națională a președintelui Trump a identificat China ca „principal competitor al SUA”, dar într-o lume în care SUA avea rolul de unic lider.
Xi Jimping a reușit să se impună pe plan intern, iar demonstrația puterii sale a făcut-o la al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez din octombrie 2022, prin evacuarea din sală a fostului președinte, Hu Juntao. A urmat, în mod simbolic, demonstrația de forță prin apariția în uniformă odată cu reconfirmarea sa ca Președinte al Comisiei Militare, adică șef al armatei populare de eliberare, iar în 10 martie a fost reconfirmat pentru al treilea mandat de Președinte, în unanimitate de către Parlamentul Chinez. După discursul suficient de elocvent in care Xi își prezenta viziunea sa privind ordinea mondială, ambiția de a fi jucător global a fost evidențiată mai întâi prin evenimentul reluării relațiilor diplomatice dintre Iran și Arabia Saudită, o mare realizare a diplomației chineze. A urmat poziționarea față de războiul din Ucraina, în condițiile în care deja se făcuse public Planul în 12 puncte, „cu soluții pașnice și fără arme nucleare”, un exercițiu de imagine pentru a demonstra poziția pașnică și constructivă a Chinei, în opoziție față de atitudinea SUA care încurajează înarmarea Ucrainei și continuarea conflictului. Trebuie menționat că R.P. China nu a condamnat niciodată agresiunea Rusiei, a tratat subiectul ca o criză, singura solicitare făcută lui Putin părând a fi cea de întârziere a declanșării „operatiei speciale” până după încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă.
Vizita la Moscova a lui Xi este o vizită istorică, deoarece marchează începutul unei noi Ordini Mondiale, în care SUA ar trebui să împartă puterea cu China. Oponentul SUA din Războiul Rece a fost URSS, iar Putin a dorit ca Federația Rusă să revină în jocul geopolitic ca actor global, să joace rolul de partener de dialog al SUA sau de oponent al Occidentului.
Vizita lui Xi a demonstrat că noul lider al antioccidentalilor este China, nu Rusia. Cu o atitudine fermă, dar bonomă, foarte sigur pe el, Xi l-a asigurat pe Putin de „prietenia” sa, a arătat grijă părintească sau de frate mai mare prin mesajul sau de la despărțire. Puțin s-a închinat noului Împărat, i-a oficializat rolul de lider, iar reuniunile BRICS nu vor fi văzute ca un instrument al Rusiei, ci al Chinei, la fel ca toate reuniunile și organizațiile din care cele două state fac parte.
Vizita a fost precedată de câte un comunicat al fiecărei părți, publicat sub formă de articol venit din partea fiecărui președinte, publicat în presa de mare audiență din statul celălalt[ii]. Dacă mesajul lui Putin a fost plin de acuzații la adresa Occidentului, NATO și SUA, mesajul lui Xi a fost unul de anvergură, de stat care luptă pentru democrație în relațiile internaționale, împotriva hegemoniei oricărui alt stat, evitând să numească vreun adversar. Chiar dacă mesajul pe care cei doi l-au transmis a fost de solidaritate pentru o nouă ordine mondială, bazată pe multipolaritate, a devenit evident pentru toată lumea că e vorba doar de doi poli. Noul Război Rece ar fi, de această dată, între SUA, împreună cu aliații săi, și China, ca pol de coagulare a tuturor celor care se opun SUA.
Așadar, după această vizită, lumea se împarte între americani și pro-americani, de o parte, respectiv, China și nemulțumiții, răzvrătiții față de SUA.
„Parteneriatul fără limite”, conform Declarației comune a Federației Ruse și Republicii Populare Chineze, de la Beijing, din 4 februarie 2022, cu ocazia participării lui Putin la Jocurile Olimpice de iarnă, a fost reconfirmat și întărit cu ocazia vizitei proaspăt reconfirmatului președinte chinez, XI Jimping, la Moscova în martie 2023.
Sprijinul militar din partea Chinei nu a fost discutat (cel puțin, nu oficial). Posibil ca reținerea rușilor să fie determinată de orgoliul de mare putere militară (loc pe care își doresc să îl mențină, cu iluzia de a rămâne partener de dialog al SUA), dar și pentru a evita un posibil refuz din partea Chinei. De partea cealaltă, China și-a dorit să evidențieze implicarea sa „pașnică”, în contrast cu implicarea americană care contribuie la escaladarea conflictului.
Mesajul de despărțire a lui Xi, din finalul vizitei, poate fi văzut ca un mesaj părintesc, sau de frate mai mare, unul care îl pune pe Putin într-o poziție inferioară, așa cum a rezultat din atitudinea președintelui chinez pe parcursul întregii vizite. A devenit evident pentru lumea întreagă în ce fel se vor derula întrunirile Organizației de Cooperare de la Shanghai, ale BRICS sau cele la care vor participa „stan”-urile, fostele republici sovietice din Asia. Numărul focoaselor nucleare nu mai este atât de relevant, Rusia are mai multă nevoie de sprijinul Chinei, decât China de al Rusiei.
[i] https://nato.mae.ro/node/271, accesat 27 martie 2023
[ii] Xi Jimping – Rossiyskaya Gazeta – întărirea prieteniei, cooperării și păcii.
Vladimir Putin – Peoples Daily, în mandarină – a afirmat că în relația lor nu există un lider și un subordonat, că nu există restricții sau interdicții pentru subiectele de discuție, n.n.
Recomandari 