Ce ar trebui făcut cu Forțele armate – propunere

Printre măsurile de reducere a cheltuielilor Pentagonului, Secretarul Apărării a ordonat reducerea cu 20% a funcțiilor de generali/amirali de patru stele. De mulți ani este rostogolită ideea că România are prea mulți generali, că nu avem trupe pentru atâția generali, în condițiile în care mulți dintre cei care ocupă funcții de generali cu multe stele, nu au și gradul aferent.

Am convingerea că noul Președinte va avea propria viziune privind apărarea națională, dar voi propune aici câteva soluții pentru a îmbunătăți statutul și imaginea militarilor, profesioniștii pe care cetățenii României se bazează să le asigure securitatea în situația unei agresiuni armate.

Pentru că suntem într-un perioadă de profunde schimbări, imposibil de previzionat cu zece ani urmă, deoarece Președintele României este comandantul forțelor armate, revin cu o propunere mai veche, considerând că ar fi un moment favorabil unei astfel de reforme.

Voi începe cu definirea „forțelor armate”, care a păstrat logica Războiului Întregului Popor; deși suntem membri ai NATO de peste 20 de ani și vorbim de militari profesioniști din 2006. Intrarea în Uniunea Europeană a adus în discuție necesitatea demilitarizării unor instituții, dar nu a fost pusă în practică cu adevărat.

Pe scurt, o adevărată reformă a forțelor armate ar presupune:

• Definirea forțelor armate exclusiv a structurii de forțe a Ministerului Apărării Naționale;
• Toate celelalte structuri, servicii de informații, servicii speciale, forțe pentru situații de urgență, ar trebui să fie demilitarizate. La pensionare, aceștia nu ar trebui să devină rezerviști militari, nici polițiștii, deoarece experiența lor este necesară acolo unde au activat, nu în structurile MApN.
• Serviciile de informații și cele speciale trebuie subordonate guvernului, pentru a păstra rolul guvernului de a aloca și administra resursele. Președintele poate păstra prerogativele numirii, după audierea Directorilor în comisiile de specialitate din Parlament, la propunerile Prim-ministrului.
• Jandarmeria să fie subordonată MApN, cu misiune de sprijin a Poliției pentru ordinea publică și de pază și protecție a obiectivelor importante;
• Revederea structurii de forțe, a fiecărei entități, precum și a structurilor de conducere, astfel încât să se obțină o capacitate de apărare reală;
• Numirea pentru funcțiile de generali/amirali de peste trei stele să se facă după audierea în comisia de specialitate a Parlamentului. La numirea pe funcție, militarul trebuie să primească gradul corespunzător acesteia.
• Consiliul Suprem de Apărare a Țării trebuie să devină Consiliu de Securitate și să fie principala instituție care sprijină Președintele în situații de criză de securitate națională.

Legile necesare acestei reforme ar trebui să fie urgența principală pe agenda Președintelui, deoarece are responsabilitățile conducerii forțelor armate și apărarea națională ca principale atribuții. Nu trebuie uitate legile privind salarizarea și pensiile militarilor, astfel încât să fie similare cu ale statelor care au adoptat sistemul britanic, cel mai recent și bine reformat.

Desigur, Președintele va avea multe de realizat, dar summit-ul din iunie, de la Haga va fi mai ușor de abordat, dacă va avea siguranța că prognozata creștere a bugetului pentru apărare va fi folosită eficient, cu o creștere reală a capacității naționale de apărare.

*  Această Recomandare este mai scurtă, deoarece un Președinte are multe documente de citit, dar pentru cei care trebui să pună în practică viziunea saexistă argumente, disponibilitate și bunăvoință.