„Aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române au fost suspendate de la activitățile de zbor, începând de astăzi, prin ordin al șefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu[i].
Măsura a fost luată având în vedere incidența considerabilă a evenimentelor și accidentelor de aviație înregistrate pe timpul exploatării aeronavelor MiG-21 LanceR, soldate cu mai multe victime și aeronave avariate sau distruse, în scopul îmbunătățirii siguranței aeronautice și pentru prevenirea producerii evenimentelor și accidentelor de aviație prin reducerea riscurilor asociate defecțiunilor tehnice.
În perioada suspendării activităților de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, Forțele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. De asemenea, sistemele de apărare cu baza la sol din dotare vor executa misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă națională, precum și în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană și Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System).
În același timp, au fost dispuse măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziționării celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile. Proiectul legii de aprobare a acestei achiziții a parcurs etapa de transparență legislativă și se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului României în cel mai scurt timp.
Resursa disponibilă a aeronavelor din cadrul celor trei escadrile de avioane multirol F-16, care vor fi operate de Forțele Aeriene, asigură operarea lor pentru o perioadă de minim 10 ani și vor constitui o capabilitate operațională aeriană de tranziție către aeronavele F-35, de generația a V-a”, anunță MApN.
„Reluarea activității de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, pentru o perioadă de un an[ii]
În baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru aprobarea memorandumului cu tema „Scoaterea din serviciu a aeronavelor MiG-21 LanceR și tranziția accelerată la exploatarea aeronavelor F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române”, activitățile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române au fost reluate începând de luni, 23 mai, pentru o perioadă de aproximativ un an.
Aeronavele MiG-21 LanceR vor fi întrebuințate, până la data de 15 mai 2023, exclusiv pentru executarea misiunilor specifice Serviciului de Luptă Permanent Poliție Aeriană și pentru menținerea antrenamentului de zbor al piloților selecționați în scopul continuării utilizării acestui tip de aeronavă. După această dată, aeronavele de acest tip urmează a fi scoase din serviciul Forțelor Aeriene Române”.
Două comunicate la puțin mai mult de o lună. Mă voi strădui să nu comentez niciuna dintre decizii, întrucât nu am toate informațiile care au stat la baza luării lor. Voi enumera doar câteva urmări, cu precizarea că, deși am zburat MiG-21, toate variantele valabile din 1989, susțin că viața acestui avion de vânătoare în aviația militară română ar fi trebuit să se încheie onorabil în anul 2012.
Continuarea operării sale a fost impusă de lipsa altui avion cu care Forțele Aeriene Române să își îndeplinească misiunea asumată de România față de NATO, respectiv Poliție Aeriană în două locații, ca parte a Sistemului NATO de Apărare Aeriană Integrată (NATINADS). Nu am informații privind declinarea celei de-a doua obligații asumate pentru aviația de luptă, care ar fi trebuit cel puțin amânată (așa cum s-a mai făcut, din 2007. Prelungirea „vieții” avionului a fost posibilă prin lucrările de reparație capitală efectuate de AEROSTAR, în virtutea licenței deținute, dar și prin asumarea de către Forțele Aeriene a răspunderii, fără a avea acordul constructorului avionului și nici o prevedere clară în documentația tehnică. Desigur, un pachet de lucrări suplimentare și atenția deosebită a personalului tehnic au făcut ca defecțiunile tehnice apărute în zbor să fie minore. Nu cunosc vreun eveniment major de aviație care să fi fost determinat de o astfel de defecțiune.
În 2011 CSAȚ aproba achiziționarea a 32 de F-16 noi, dar guvernele nu au aplicat hotărârea. Mai mult, Prim-ministrul instalat în 2012 a decis să achiziționeze avioane în uz, iar decizia a fost transformată în lege. Pentru orice militar, legea se respectă, nu se mai comentează, așa încât am clasificat pentru zece ani comentariul la această decizie deși era scris anterior legii, dar neacceptat de către Prim-ministru. Chiar și așa, cu lege aprobată, achiziția nu ar fi fost posibilă dacă nu primeam de la colegii de la comunicații soluția disponibilizării a unor benzi de frecvență pentru ANCOM, adică o sursă de venituri proprii.
Escadrila de F-16, cu 17 avioane (rezultate dintr-o suplimentare a achiziției inițiale), a devenit operațională și capabilă să execute Poliție Aeriană la peste cinci ani de la achiziție, deși evaluarea inițială era de aproximativ trei ani. Prognozata achiziție, conform proiectului de lege, ar urma să producă efecte pentru misiunea de bază peste aproximativ trei-patru ani, în varianta optimistă. Așadar, pentru o prelungire de un an a operării MiG-21 LanceR este o soluție? Dificil de evaluat, fără informațiile de bază privind resursa de zbor efectivă rămasă, situația muniției și a radarelor de bord, situația numerică a personalului navigant și tehnic, precum și a stării psihice a acestuia.
Mai întâi, pentru a înțelege contextul, e bine să știm că la nivelul NATO există un proces de planificare a obiectivelor și forțelor, care se concretizează prin discuții/negocieri cu fiecare stat. Desigur, există reguli, standarde, dar extinderea către Est a Alianței a venit și cu ceva nou, respectiv asumările naționale. Acestea sunt rezultatul imposibilității evaluării unor capabilități/pachete de forțe din cauza echipamentelor. Aceasta este consecința menținerii în operare a echipamentelor de producție sovietică, în special a celor foarte vechi. Soluția temporară pentru acceptarea unor pachete de forțe care nu îndeplinesc standardele a fost cea a transferului răspunderii statului pentru îndeplinirea misiunilor asumate. O astfel de soluție a fost aplicată la acceptarea executării Poliției Aeriene cu avioane MiG-21 LanceR de către România, cu piloți pregătiți cu doar 120 de ore/an, nu 180 de ore/an (conform cerințelor).
Desigur, era o soluție temporară, acceptată imediat după acceptarea în Alianță, în 2004. A fost acceptată chiar și pentru misiunea „Baltika 2007”, atunci când un detașament cu 4 MiG-21 LanceR a efectuat misiunea de Poliței Aeriană în Lituania.
Ar mai fi de precizat că avioanele au dreptul să zboare doar dacă au parcurs toate lucrările prevăzute de instrucțiunile specifice fiecărui tip/variantă și au fost verificate la sol și în zbor. Siguranța zborului este foarte importantă, iar măsurile luate sunt valabile atât pentru aviația civilă, cât și pentru cea militară. O pauză la zbor a unui avion presupune lucrări și verificări suplimentare pentru avion, precum și zboruri suplimentare pentru împrospătarea reflexelor și reconfirmarea capacității de efectuare a misiunii de bază.
Suspendarea, adică oprirea temporară a zborului unui avion se face de către operatorul aerian, la ordinul, cererea sau recomandarea autorității aeronautice (militare sau civile). Reluarea activității presupune aprobarea aceleiași autorități. Suplimentar, în cazul unei misiuni sub comandă NATO, așa cum este cazul Poliției Aeriene, este necesară notificarea comandamentului aliat care subordonează acest serviciu, respectiv Comandamentul Componentei Aeriene, la suspendare, precum și la reluare.
Din declarația oficială a Președintelui României, cu ocazia vizitei Președintelui Lituaniei, un detașament al Forțelor Aeriene Române va efectua Poliție Aeriană în Lituania, în 2023. Așadar, minim patru aeronave (probabil F-16) vor fi în Lituania pentru minim trei luni, cu piloții și echipa tehnică necesară operării. Nu detaliez numărul de piloți și personal tehnic, pentru că ar putea fi considerate informații clasificate, la fel cum este considerată data și ordinea de zi a ședinței CSAȚ care a hotărât reluarea zborului cu MiG-21.
În același timp, conform situației din teren, conflictul din Lituania și ostilitatea Federației Ruse față de NATO nu se vor fi consumat. În consecință, Alianța va continua să își mențină forțele pentru întărirea/suplimentarea serviciului normal de Poliție Aeriană în Estul Alianței.
În plină criză, în 2010, CSAȚ aviza reducerea funcțiilor bugetate din MApN cu 10%, adică aproximativ 9000 de funcții. Logica planificării forțelor ar fi însemnat o reducere de structuri militare echivalente cu trei brigăzi. Paradoxal, în aceeași perioadă, același for a aprobat reînființarea a două brigăzi, iar echipamente scoase din funcțiune au fost realocate noilor unități.
Desigur, acum suntem într-o situație mult mai bună, deoarece s-a realizat Analiza Strategică a Apărării (în 2020), există o proiecție a viitoarei capacități de apărare până în 2040, iar procesul de realizare și consolidare a principalelor capabilități este în plină desfășurare.
Totuși, dacă un avion este declarat neconform de la nivelul de conducere care depășește Forțele Aeriene, chiar periculos, incapabil să facă față misiunii, consider că este periculos să nu fii consecvent. Și păgubos.
Personalul care a zburat și cei care au făcut posibil zborul și misiunile avionului MiG-21 ar fi meritat o frumoasă ceremonie, cu ocazia retragerii din operarea Forțelor Aeriene Române. Aceasta Ar fi fost hotărârea CSAȚ pe care aș fi așteptat-o.
[i] Preluat de pe https://www.stiripesurse.ro/in-plin-razboi-la-granita-romaniei-mapn-suspenda-zborurile-avioanelor-mig-21-lancer-motivul_2343615.html
[ii] https://www.mapn.ro/cpresa/17443_Reluarea-activit%C4%83%C8%9Bii-de-zbor-cu-aeronavele-MiG-21-LanceR,-pentru-o-perioad%C4%83-de-un-an
Recomandari 